Pe langa traditionalele oua rosii, cozonac, miel si pasca, obiceiurile pascale romanesti sunt îmbogatite de traditiile regionale.
În Bucovina, în noaptea de Paste, exista obiceiul aprinderii „focurilor de veghe”. Pe dealuri si coline sunt aprinse focuri puternice care ard toata noaptea. În jurul lor, se aduna satenii care povestesc întamplari din viata lui Iisus, iar baietii sar pe deasupra focului, pentru a îndeparta duhurile rele. Tot în Bucovina, se obisnuieste ca, în noaptea de Înviere, fetele sa mearga în clopotnita bisericii din sat si sa spele limba clopotului cu „apa neînceputa”. Apa neînceputa presupune ca persoana care a scos-o din fantana sa nu vorbeasca pana cand apa va fi folosita la spalatul clopotului. Apoi, în zorii zilei de Paste, fetele se spala cu aceasta apa ca sa fie frumoase si atragatoare tot anul.
Tot aici, obiceiul stravechi romanesc al încondeierii oualor este ridicat la rang de arta. Motivele folclorice folosite sunt cele traditionale (spicul, soarele, frunza si crucea), dar maiestria cu care sunt pictate aici nu se regaseste în nicio alta regiune a tarii.
În Transilvania, a doua zi de Paste, tinerele fete sunt stropite cu parfum de catre feciorii îmbracati în haine traditionale. Acestea, la randul lor, ofera baietilor de baut si cateva mici
daruri. Se spune ca acele fete vor avea noroc tot anul, iar barbatii care uita de acest obicei, vor fi urmariti de ghinion. Mai demult, obiceiul era ca fetele sa fie stropite cu apa de fantana.
În tara Motilor, în noaptea de Paste, toaca de la biserica este dusa în cimitir, unde trebuie sa fie pazita de catre feciorii din sat. Daca nu reusesc sa o pastreze în siguranta si este furata, paznicii care au dat gres vor oferi, a doua zi, o masa bogata. Daca aceia care au încercat sa fure toaca nu au reusit, ei vor fi gazdele ospatului.
În Banat, în dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana în care sau pus un ou rosu si fire de iarba verde. Masa traditionala se serveste doar dupa ce bucatele au fost tamaiate si include ciolan de porc fiert, oua rosii si friptura de miel.
Tot în Banat, dar si în Muntenia, exista obiceiul ca tinerele fete sa pastreze în casa lumanarea aprinsa în noaptea de Inviere. Lumanarea respectiva este apoi aprinsa pentru cateva momente, atunci cand are loc un eveniment fericit. Cine urmeaza datina, se spune ca are noroc
în viata personala si este bine vazut de cei din jur.
În regiunea Sibiului, exista obiceiul ca de Paste sa fie împodobit un pom de dimensiuni reduse, un arbust, asemanator cu cel de Craciun. Doar ca, de data aceasta, în locul globurilor
Tot aici, obiceiul stravechi romanesc al încondeierii oualor este ridicat la rang de arta. Motivele folclorice folosite sunt cele traditionale (spicul, soarele, frunza si crucea), dar maiestria cu care sunt pictate aici nu se regaseste în nicio alta regiune a tarii.
În Transilvania, a doua zi de Paste, tinerele fete sunt stropite cu parfum de catre feciorii îmbracati în haine traditionale. Acestea, la randul lor, ofera baietilor de baut si cateva mici
daruri. Se spune ca acele fete vor avea noroc tot anul, iar barbatii care uita de acest obicei, vor fi urmariti de ghinion. Mai demult, obiceiul era ca fetele sa fie stropite cu apa de fantana.
În tara Motilor, în noaptea de Paste, toaca de la biserica este dusa în cimitir, unde trebuie sa fie pazita de catre feciorii din sat. Daca nu reusesc sa o pastreze în siguranta si este furata, paznicii care au dat gres vor oferi, a doua zi, o masa bogata. Daca aceia care au încercat sa fure toaca nu au reusit, ei vor fi gazdele ospatului.
În Banat, în dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana în care sau pus un ou rosu si fire de iarba verde. Masa traditionala se serveste doar dupa ce bucatele au fost tamaiate si include ciolan de porc fiert, oua rosii si friptura de miel.
Tot în Banat, dar si în Muntenia, exista obiceiul ca tinerele fete sa pastreze în casa lumanarea aprinsa în noaptea de Inviere. Lumanarea respectiva este apoi aprinsa pentru cateva momente, atunci cand are loc un eveniment fericit. Cine urmeaza datina, se spune ca are noroc
în viata personala si este bine vazut de cei din jur.
În regiunea Sibiului, exista obiceiul ca de Paste sa fie împodobit un pom de dimensiuni reduse, un arbust, asemanator cu cel de Craciun. Doar ca, de data aceasta, în locul globurilor
se
agata oua vopsite, golite de continut. Pomul poate fi asezat într-o vaza si pastrat ca si podoaba a casei.
În Maramures, traditia spune ca în prima zi de Paste, e bine ca prima persoana care îti intra în casa sa fie un barbat. Altfel, va fi discordie în casa în acel an. Dimineata devreme, copiii merg la prieteni si la vecini sa anunte Învierea Domnului, iar gazda îi întampina cu oua încondeiate.
În nordul Sucevei se pregatesc diferite dulciuri speciale cum ar fi „Babele“ simbolul
vietii cumpatate. Prajitura este facuta din nuca, rahat si stafide, asemenea cozonacului, doar ca aceasta compozitie se toarna în forme speciale. „Babele” – sunt duse la slujba de Înviere, alaturi de bucatele traditionale din cosul pascal.
O traditie de import
Desi nu e autohton, iepurasul de Paste a fost primit cu bratele deschise de toti copiii, pentru ca e
la fel de generos ca Mos Craciun!
In traditia noastra populara ouale vopsite au puteri miraculoase:
Te apara de rele, vindeca bolile si protejeaza gospodaria.
Povestea Iepurasului de Paste
Se pare ca iepurasul de Paste îsi are originea în credintele precrestine ale fertilitatii, cand era vazut ca un simbol al renasterii întregii naturi în perioada primaverii. Iepurele este un mesager sacru al divinitatii în multe culturi, dar prezenta lui în traditia pascala a fost atestata pentru prima oara în germania, în anul 1500. Germanii sunt si cei care au inventat dulciurile în forma de iepurasi, din aluat si zahar, în anul 1800. În aceeasi perioada, în Franta, au aparut primele oua din ciocolata. În Statele Unite ale Americii, traditia iepurasului de Paste care aduce cadouri copiilor cuminti a fost adusa de emigrantii germani. Acum, alaturi de mos Craciun, iepurasul de Paste cel darnic este prezent în toate tarile crestine.
agata oua vopsite, golite de continut. Pomul poate fi asezat într-o vaza si pastrat ca si podoaba a casei.
În Maramures, traditia spune ca în prima zi de Paste, e bine ca prima persoana care îti intra în casa sa fie un barbat. Altfel, va fi discordie în casa în acel an. Dimineata devreme, copiii merg la prieteni si la vecini sa anunte Învierea Domnului, iar gazda îi întampina cu oua încondeiate.
În nordul Sucevei se pregatesc diferite dulciuri speciale cum ar fi „Babele“ simbolul
vietii cumpatate. Prajitura este facuta din nuca, rahat si stafide, asemenea cozonacului, doar ca aceasta compozitie se toarna în forme speciale. „Babele” – sunt duse la slujba de Înviere, alaturi de bucatele traditionale din cosul pascal.
O traditie de import
Desi nu e autohton, iepurasul de Paste a fost primit cu bratele deschise de toti copiii, pentru ca e
la fel de generos ca Mos Craciun!
In traditia noastra populara ouale vopsite au puteri miraculoase:
Te apara de rele, vindeca bolile si protejeaza gospodaria.
Povestea Iepurasului de Paste
Se pare ca iepurasul de Paste îsi are originea în credintele precrestine ale fertilitatii, cand era vazut ca un simbol al renasterii întregii naturi în perioada primaverii. Iepurele este un mesager sacru al divinitatii în multe culturi, dar prezenta lui în traditia pascala a fost atestata pentru prima oara în germania, în anul 1500. Germanii sunt si cei care au inventat dulciurile în forma de iepurasi, din aluat si zahar, în anul 1800. În aceeasi perioada, în Franta, au aparut primele oua din ciocolata. În Statele Unite ale Americii, traditia iepurasului de Paste care aduce cadouri copiilor cuminti a fost adusa de emigrantii germani. Acum, alaturi de mos Craciun, iepurasul de Paste cel darnic este prezent în toate tarile crestine.
Autor: Simona Macovei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu